Ca urmare a opiniilor conturate cu privire Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiției, potrivit cărora, atât desființarea SIIJ cu revenirea competenței la DNA pentru urmărirea penală a magistraților, cât și menținerea SIIJ, nu asigură independența judecătorilor și dreptul la un proces echitabil pentru cetățenii români,
la data de 29.03.2021, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD) a transmis către toți senatorii României solicitarea ca în cazul în care decizia majorității este de a desființa SIIJ, atunci să se înființeze o nouă structură de parchet cu personalitate juridică, depolitizată, ai cărei procurori (inclusiv procurorul -șef) să fie desemnați de CSM, care să aibă numai competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, iar participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența sa să fie asigurată de procurori din cadrul Secției Judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurorii din cadrul parchetului de pe lângă instanța investită cu judecarea cauzei.
„Legile se fac pentru cetățeni, iar Parlamentul trebuie să emită legi în conformitate cu Constituția României, legi care să garanteze drepturile fundamentale ale cetățenilor. În condițiile în care puterea judecătorească este singura abilitată să analizeze dacă legea a fost aplicată și/sau respectată de cetățeni, Guvern, instituții sau autorități publice, este necesar ca judecătorii să fie independenți, astfel încât să pronunțe soluțiile fără nicio influență politică sau de alt fel, iar cetățenii să aibă speranța că li se va face dreptate. În lipsa independenței judecătorilor, guvernanții vor putea să facă ce doresc, fără să existe vreun control al actelor pe care aceștia le emit”, a spus Elena Radu, președinte CASD.
Pentru informare atașăm in integralitate solicitarea transmisă Senatului României:
Stimate Domn/Doamnă,
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, asociație fără scop patrimonial, non-guvernamentală, independentă, non-profit şi apolitică, înființată cu scopul de a apăra drepturile si libertățile constituționale ale cetățenilor, precum si ordinea constituțională și statul de drept în Romania, reprezentată legal de Elena Radu, în calitate de președinte,
Având în vedere următoarele:
1. Legea se adoptă de Parlamentul României pentru cetățeni, iar justiția se înfăptuiește tot pentru și în interesul cetățenilor.
Potrivit art. (3) –(5) din Constituția României:
”(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluției din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”
Potrivit art. 21 alin. (3) din Constituția României: ”Părțile au dreptul la un proces echitabil şi la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.”
Potrivit art. 20 din Constituția României:
”(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile şi libertățile cetățenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanțe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”
România a aderat la Convenția Europeană în anul 1994 .
Potrivit art. 6 parag 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: ” Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. …”
Se poate observa, astfel, că pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, cetățenii României au dreptul la o instanță independentă.
2. Referitor la Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiției: expunerea de motive a inițiatorului Guvernul României, avizul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și opiniile asociaților magistraților exprimate în cadrul ședinței Comisiei juridice a Camerei Deputaților din data de 18 martie 2021, au conturat existența unor opinii pro și contra SIIJ. Astfel:
a) varianta desființarea SIIJ și revenirea competenței la DNA pentru urmărirea penală a magistraților:
– opiniile pentru această variantă au fost fundamentate, în special, pe următoarele argumente: SIIJ este structură fără personalitate juridică, fără birouri teritoriale, SIIJ este nefuncțională și ineficientă, etc.
Camera Deputaților a introdus un amendament potrivit căruia magistrații pot fi trimiși în judecată numai cu încuviințarea CSM. Însă, această modificare a fost criticată, considerându-se că se acordă o ”super-imunitate” magistraților și i se oferă CSM -ului posibilitatea să blocheze dosarele la trimiterea în judecată cu un aviz negativ.
– opiniile împotriva acestei variante au fost fundamentate, în special, pe următoarele argumente: ar reveni competența la DNA, structură care ar avea astfel competența să cerceteze atât cetățenii, cât și judecătorii care se pronunță cu privire la solicitările DNA în privința cetățenilor, ceea ce a permis exercitarea de presiuni asupra judecătorilor, fiind afectate independența și imparțialitatea instanței și implicit dreptul la un proces echitabil.
b) varianta menținerea SIIJ pentru urmărirea penală a magistraților:
– opiniile pentru această variantă au fost fundamentate, în special, pe următoarele argumente: este o structură depolitizată, toți procurorii fiind desemnați de CSM în urma unei proceduri transparente, asigură un grad mai mare de independență a magistraților;
– opiniile împotriva acestei variante au fost fundamentate, în special, pe următoarele argumente: SIIJ este nefuncțională, nu are birouri teritoriale, nu a avut rezultate notabile în cei 2 ani de activitate.
Se observă astfel că în ambele variante (atât în cazul în care se aprobă proiectul de lege și se desființează SIIJ, cât și în cazul în care se respinge proiectul de lege și se menține SIIJ) independența magistraților este afectată, ceea ce afectează direct garantarea de către statul român a dreptului la un proces echitabil cetățenilor săi.
În urma analizării tuturor argumentelor invocate pro și contra proiectului de lege, în cazul în care soluția majorității senatorilor este să se desființeze SIIJ, atunci este necesar ca pentru garantarea dreptului la un proces echitabil cetățenilor României, prin respectarea independenței instanțelor, să se înființeze o nouă structură de parchet cu personalitate juridică, depolitizată, ai cărei procurori (inclusiv procurorul -șef) să fie desemnați de CSM, care să aibă numai competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, iar participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența sa să fie asigurată de procurori din cadrul Secției Judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurorii din cadrul parchetului de pe lângă instanța investită cu judecarea cauzei.
În acest sens, vă transmitem atașat amendamentele formulate la Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiției și solicităm ca acestea să fie analizate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități şi validări a Senatului României.
Totodată, vă informăm că dorim să participăm la lucrările și dezbaterile Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunități şi validări a Senatului României privitoare la Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiției .
Cu stima,
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept
Președinte Elena Radu